Românii se pot angaja ca funcţionari publici şi în instituţiile din statele membre UE. Nu vor putea ocupa însă posturi de conducere în magistratură sau în sistemul de siguranţă naţională. Sursa: Reuters

Cetăţenii români au dreptul să aplice şi pentru joburi în instituţiile publice din alte state membre ale Uniunii Europene (UE).

Aşa prevede legislaţia comunitară, care le interzice însă accesul în posturi „care implică exercitarea autorităţii publice şi responsabilitatea de salvgardare a interesului general al statului”, după cum se arată arată într-un ghid realizat de Comisia Europeană (CE).

Interzis în sistemele speciale

Concret, potrivit specialiştilor CE, funcţionarii şi angajaţii din sectorul public sunt lucrători, aşa că, într-adevăr, regulile privind libera circulaţie şi principiul tratamentului egal li se aplică şi lor. Însă aceste reguli generale includ şi excepţii, adică domenii sau funcţii în care românii nu vor putea ajunge.

Este cazul anumitor „funcţii ale statului şi ale organismelor similare, cum ar fi forţele armate, poliţia şi alte forţe de ordine publică, magistratura, administraţia fiscală sau corpul diplomatic”.

Această interdicţie nu vizează însă absolut toate posturile din aceste domenii, pentru că nu toate „implică exercitarea autorităţii publice şi a responsabilităţii de salvgardare a interesului general al statului”, completează specialiştii Comisiei. Ei atenţionează statele membre UE că „aceste criterii trebuie evaluate de la caz la caz, în lumina naturii sarcinilor şi responsabilităţilor postului”.

Ba mai mult, CE susţine că poate aplica procedura de infrigement acelor state UE care abuzează de aceste excepţii, în condiţiile în care au primit un număr mare de plângeri în acest sens în ultimii ani. De asemenea, odată admişi în sectorul public, românii trebuie să