BCR, care a încheiat în septembrie 2007 un contract de împrumut cu Consiliul Judeţean Bihor, a cerut prelungirea termenului de emitere a unor obligaţiuni, de pe 4 iulie până la sfîrşitul anului, motivând că nu reuşeşte să facă acest lucru în timp util. Cu acelaşi prilej, Consiliului i s-a sugerat să aibă în vedere mai multe variante ale utilizării liniei de credit.

Chestiunea s-a dovedit a fi prea complicată pentru aleşii judeţeni, cum a fost de altfel şi pentru jurnaliştii prezenţi, chit că ea a fost întoarsă pe toate feţele de reprezentanţii CJ şi de un director venit tocmai din centrala BCR pentru a-i convinge.

Alexandru Kiss a fost cel care a dat tonul neîncrederii, spunând că nu trebuie crezută o bancă atunci când ea cere modificarea unui contract, pentru că nu are cum să urmărească decât o modificare în propriul beneficiu. „Contractele sunt scrise cu litere mici şi aflăm abia peste vreo doi ani de la Curtea de Conturi că am pierdut nu ştiu câte milioane, care împărţite la 35 dau o sumă pe care eu nu vreau să o plătesc", a spus liderul UDMR, precizând că „toţi am păţit-o cu băncile, inclusiv eu".

Reprezentantul BCR a încercat să îi convingă pe consilieri că banca sa este una cu reputaţie solidă, care are interesul de a-şi păstra clienţii pe termen lung, mulţumindu-i, şi a insistat că prelungirea termenului din contract nu face decât să dea un răgaz băncii pentru a pregăti emisiunea de obligaţiuni şi nu are şi alte scopuri ascunse.

Cum teama consilierilor era aceea de a nu se modifica, cumva, printr-o gafă, şi clauzele privind dobânda avantajoasă obţinută de CJ acum trei ani, vicepreşedintele Dumitru Voloşeniuc şi consilierul Szabo Odon au propus adoptarea unei hotărâri care să prevadă clar, la un articol, faptul că celelalte clauze din contract rămân nemodificate, ba chiar că prelungirea termenului „nu poate aduce nici un prejudiciu Cons