Deşi guvernanţii au declarat că reducerea pensiilor şi a salariilor în sistemul bugetar este o măsură ce se va aplica pe termen limita, evoluţia economiei, modul în care e construit bugetul şi cadrul fiscal arată că măsurile de austeritate se vor aplica şi anul viitor. Sursa: Codrin Prisecaru

Reducerea pensiilor şi a salariilor a fost convenită de Guvern împreună cu reprezentanţii FMI, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene, în vederea diminuării cheltuielilor bugetare. Potrivit declaraţiilor făcute de guvernanţi, măsura se va aplica până la finele acestui an. Totuşi, BNR anticipează că termenul de aplicare va fi prelungit.

“Termenul până la care se aplică aceste măsuri a fost stabilit 31 decembrie, dar discursul economic, bugetul şi tot cadrul fiscal pe termen scurt e făcut ca aceste măsuri să nu fie redresate niciodată”, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, informează Agerpres.

Odată cu intrarea în vigoare a legii privind reducerea cheltuielilor bugetare, fondul de salarii din sistemul de stat va fi diminuat cu 25%, iar pensile şi indemnizaţiile de şomaj vor fi micşorate cu 15%.

Banii de la FMI vor veni în septembrie

Dacă măsurile de austeritate nu vor avea efectul scontat, statul va fi nevoit să majoreze taxele şi impozitele pentru a creşte veniturile la bugetul de stat, ipoteză înaintată şi de Lucian Croitoru.

FMI şi Comisia Europeană ar putea amâna virarea următoarei tranşe din împrumutul acordat României până în septembrie, pentru a vedea dacă planul de austeritate are efecte.

"Ni s-a invocat fapul că trebuie să luăm o tranşă de la FMI acum, la boardul din 20 iunie. Pot să vă spun cu toată experienţa pe care o am în acest domeniu că este imposibil ca această tranşă să mai vină în termenul dat. De aceea eu mă aştept ca cei de la Fond şi Comisia Europeană vo