Viticultorii români au făcut performanţă anul trecut. Deşi podgoriile s-au redus ca suprafaţă, productivitatea la hectar a crescut. Totuşi, piaţa neagră şi concurenţa tot mai mare pe care le-o fac vinurile din „Lumea nouă”, precum şi lipsa tinerilor bine pregătiţi reprezintă pietre de încercare pentru producătorii de vinuri. Sursa: Adrian Paclisan

În anul 2009, producţia de struguri a înregistrat o uşoară tendinţă de scădere, datorită în principal reducerii suprafeţelor cultivate. Astfel, suprafaţa acoperită cu viţă de vie altoită a scăzut cu aproape 6%, în vreme ce suprafeţele cultivate cu plantaţiile de vii hibride s-au redus cu aproape 5%. Însă, randamentul la hectar a sporit cu 4,8% în 2009 faţă de 2008.

Viticultorii mari au făcut investiţii pentru a-şi creşte competitivitatea. De la replantarea podgoriilor cu soiuri nobile şi restructurarea plantaţiilor, la retehnologizarea cramelor, vinarii au continuat programele de investiţii, pentru a face faţă concurenţei, reprezentată de producătorii de tradiţie din UE, cum este Franţa, sau a celor noi intraţi pe piaţa comunitară, precum Chile.

Fără bani şi fără tineri specialişti

Totuşi, producătorii români de vin se confruntă cu o mare problemă: lipsa fondurilor pentru investiţii. Fără acestea, nu pot face reconversia şi restructurarea podgoriilor şi nici nu pot investi în liniile de vinificaţie, apreciază Gheorghe Iova, directorul general la Cramele Recaş. Pentru reconversie, producătorii pot apela la fondurile europene disponibile până în 2012. Însă, pentru tehnologie şi personal, trebuie să se bazeze pe resursele proprii sau pe „importuri”.

„Avem nevoie de investiţii în reconversie şi restructurare şi în tehnologie. În această categorie intră investiţiile în materia primă, de la soiurile de struguri la tehnologia de plantare şi recoltare, în tehnologia de vinific