"Statul face un lucru criminal. Dacă nu era familia, eu nu mai eram demult", acuză Ion Lungu. La 61 de ani, el crede că este cel mai în vârstă bolnav de hemofilie din România. Bolnavii de hemofilie sunt într-o situaţie disperată, deoarece plafonul alocat de statul român pentru tratament este insuficient.
1 /.
Lunar, o persoană cu hemofilie are nevoie de tratament în valoarea de circa 10.000 de lei, spune un alt bărbat care suferă de această boală, Alexandru Gîtan.
"Familia mi-a ţinut loc de Ministerul Sănătăţii, de statul român, de tot. Fără ea, nu eram", spune Ion Lungu. Astăzi, bătrânul a venit de la Braşov, pentru a fi prezent la marşul persoanelor cu hemofilie, organizat la Bucureşti. Fără cârje, omul nu ar putea merge. Hemofilia, care i-a fost rar tratată ca la carte, îi face articulaţiile tot mai rigide.
Cu hemofilie în comunism - "Era tratament, dar anevoios"
La piciorul drept, are operaţie la genunchi. La stângul, e operat la gleznă. Aşa că ţine cârje în ambele mâini, dar merge mai departe. Îşi îndoaie cotul mai puţin, încheietura îi e rigidă, genunchii nu-l ascultă. Pe lângă hemofilie, are şi hepatită C, diabet zaharat, tensiune oscilatorie. Pe acestea le ştie.
Hepatita o are tot de la hemofilie. "Era tratament şi în comunism, cu extras din plasmă, dar era anevoios de făcut. Lipseau dispozitivele de perfuzare. Făceau 5-6 perfuzii cu aceeaşi trusă. Aşa am luat hepatită virală C", spune Lungu. A avut o meserie cam interzisă pentru boala sa. "Eram maistru instructor în învăţământ, am lucrat 37 de ani pentru stat. Până la 39 de ani, mă urcam pe balustrade, făceam orice".
Tratament pentru 2. 33 rămân fără
Alexandru Gîtan are 29 de ani şi este student la Medicină, la Galaţi. Suferă de hemofilie severă şi, de câteva luni, nu şi-a mai făcut tratamentul. Nici nu ar avea cum, deoarece nu îşi permite. O
