Absolvenţii de liceu participă într-o măsură mai mică la cursuri de dezvoltare profesională decât cei cu studii universitare, este concluzia unui studiu GfK desfăşurat în această lună în România.

Rezultatele cercetării arată că puţin peste o treime dintre tinerii care termină o facultate îşi continuă studiile, cea mai la îndemână formă educaţională pentru aprofundarea acestora într-un anumit domeniu fiind masterul, accesibil pentru un sfert dintre absolvenţii de facultate.

La pol opus, cea mai greu accesibilă formă de studii aprofundate este cursul MBA, urmat de numai 2% dintre românii cu diplomă universitară. Marea majoritate îşi continuă studiile în maximum primii 3 ani după facultate şi aproape jumătate dintre ei fac mai mult de o şcoală suplimentară - a doua facultate, cursuri postuniversitare sau master.

Tinerii supra-şcoliţi se aleg cu locuri de muncă bine plătite şi cu alte facilităţi în companii private care au mai mult de 50 de angajaţi.

Motivaţia – pasiunea şi banii

Pasiunea pentru un domeniu şi dorinţa de a deveni un profesionist mai bun sunt principalele motive care îi determină pe tinerii universitari să îşi continue studiile după absolvirea primei facultăţi. Pentru un sfert dintre cei care şi-au aprofundat pregătirea, factorul hotărâtor a fost obţinerea unui job mai bine plătit.

Însă, jumătate dintre tinerii chestionaţi nu au participat la niciun curs de pregătire profesională sau personală în 2009.

Altfel, uitându-ne în rândul celor care au participat la astfel de cursuri, putem spune ca cea profesională deţine supremaţia - 40% din repondenţi.

Perfecţionări pe banii altora

Tinerii caută întotdeauna surse de finanţare a cursurilor de dezvoltare profesională. O treime au făcut aceste cursuri gratis, iar o altă treime a beneficiat de acestea prin intermediul companiilor pentru care lucrează. Un sfert dintre ei