Afganistanul se află în război de 30 de ani, nu are infrastructură şi, cu un PIB de 13,5 miliarde de dolari, practic, nu are economie. Cu toate acestea, în ultimii trei ani de pe aeroportul din Kabul au zburat în străinătate peste trei miliarde de dolari, potrivit unor date oficiale obţinute de Wall Street Journal. Dacă nu există economie, nu există nici bănci şi de aceea banii sunt circulaţi prin intermediul aşa-numitelor hawalas, un fel de societăţi islamice de transfer financiar: Depui banii la Kabul, plăteşti o taxă modică de 150 de dolari pentru fiecare sută de mii, aceştia îi aşează în geamantane şi cutii, îi încarcă în avion cu destinaţia Dubai, unde li se pierde urma. Sistemul este primitiv dar eficient pentru că a fost folosit atât de NATO cât şi de ONU pentru a muta bani pe teritoriul afgan.

Americanii, care au decis să facă din combaterea corupţiei în Afganistan o componentă a noii ofensive antitalibane, au trimis anchetatori care să investigheze proveninenţa acestor sume. Oficiali citaţi de WSJ bănuiesc că cea mai mare parte banilor provin din comerţul cu opiu dar şi din sifonarea ajutoarelor occidentale şi a contractelor finanţate de SUA, UE şi NATO pentru securitate, reconstrucţie şi furnizarea de provizii. Numai anul trecut NATO a cheltuit 14 miliarde de dolari. După cum a declarat unul din anchetatori, „Nu e ca şi cum banii cresc în copaci pe-aici. O mare parte dintre ei pare că sunt banii din taxele noastre care sunt furaţi". Potrivit unor oficiali afgani şi americani 10 milioane de dolari părăsesc Afganistanul în fiecare zi,65 miliarde pe an.

Bănuielile anchetatorilor se îndreaptă spre oficialii guvernului Karzai, notoriu pentru corupţie, şi către talibani dar americanii se tem să nu fie vorba de o combinaţie între ei. Afganistanul se află în război de 30 de ani, nu are infrastructură şi, cu un PIB de 13,5 miliarde de dolari, practi