Argumentele celor 55 de pagini ale rechizitoriului cu antetul Departamentului de Justiţie american, întocmit în cazul celor unsprezece suspecţi de spionaj capturaţi duminica trecută, au fost întoarse pe toate părţile de presa internaţională. Concluziile unei investigaţii pe care FBI susţine că o derulează de peste un deceniu amestecă laolaltă clişee comice, multă confuzie şi un sâmbure de adevăr.

Faptele. Duminica trecută, FBI a arestat zece persoane sub acuzaţia de spionaj în favoarea Rusiei, la capătul unei operaţiuni de amploare care, susţineau oficialii federali, debutase în timpul administraţiei Clinton.

Departamentul de Justiţie a lansat vestea două zile mai târziu, oferind detaliile celei mai importante deconspirări de “ilegali” din istorie. Suspecţii au fost reţinuţi în Boston, New York, New Jersey şi în districtul Arlington, din statul Virginia, iar un al unsprezecelea presupus spion a fost capturat pe aeroportul din oraşul cipriot Larnaca.

Potrivit anchetatorilor americani, grupul celor unsprezece fusese instruit să se infiltreze în diferite medii sociale şi politice, pentru a intra în contact cu persoane influente la Washington, de la care puteau obţine informaţii sensibile fără a atrage atenţia.

Ţintele suspecţilor? Armamentul nuclear, politica SUA faţă de Iran, conducerea CIA sau politica Congresului. Arestarea celor 11 a avut loc la doar câteva zile după vizita în SUA a liderului de la Moscova, Dmitri Medvedev, şi, deşi preşedintele Barack Obama nu a fost mulţumit de momentul ales de FBI pentru finalizarea operaţiunii, acesta şi-a dat acordul după ce a fost avertizat că unii dintre agenţii plasaţi de serviciul rus de informaţii externe ar putea părăsi ţara.

Scenariile. Informaţiile adunate de mass-media au transformat însă toată povestea într-un scenariu demn de Hollywood, care amestecă laolaltă clişeele