A predat limba franceză de la vârsta de 18 ani, iar după aproape un deceniu de profesorat s-a îndreptat către meseria de bibliotecar. Roxana Calotescu vrea să se specializeze şi în relaţii internaţionale.

Vorbeşte rusa, engleza şi franceza, însă pe ultima o ştie la perfecţie. Roxana Calotescu a predat limba franceză, vreme de opt ani, la Şcoala Generală Creşteşti, iar acum trăieşte în lumea cărţilor şi se află mereu în slujba cititorilor cărbuneşteni. Când era mică, îşi dorea să lucreze în justiţie şi visa să devină judecător, dar mai târziu a renunţat la acest vis. „Mi-am dat seama că nu e pentru mine. După ce am urmat Şcoala Generală Alexandru Ştefulescu, m-am înscris la Şcoala Normală Spiru-Haret, la Filologie, iar apoi am urmat Colegiul Universitar Constantin Brâncuşi. De la vârsta de 18 ani am lucrat la Şcoala Generală Creţeşti, numărându-mă printre cei care erau în curs de calificare, pentru ca, în anul 2002 să devin angajat calificat. Am predat la clasele III-VIII. Trebuia să fac naveta la Târgu-Jiu, pentru a merge şi la colegiu“, îşi aminteşte bibliotecara. Pe vremea când era elevă a Şcolii Normale Spiru-Haret, Roxana Calotescu participa frecvent la olimpiadele de istorie şi latină, obţinând rezultate foarte bune . Limba franceză i-a plăcut din generală, unde a avut parte de profesori de excepţie, care i-au intrat la inimă. Marea dragoste a întâlnit-o în anul 1997, pe vremea când era dascăl la Creţeşti. „Eram în primul an de învăţământ. Soţul meu venise până la domnul director şi aşa ne-am cunoscut. Din partea lui a fost dragoste la prima vedere, iar la mine sentimentele au venit pe parcurs. Trei ani mai târziu ne-am căsătorit, între noi fiind o diferenţă de 7 ani şi jumătate. În anul 2000, a venit pe lume fetiţa noastră şi i-am pus prenumele «Bianca Maria», Bianca, pentru că am stimat-o enorm pe Bianca Brad, iar Maria, de la soacra mea“, precizează Roxa