"Evenimentul zilei" reface, într-o succesiune de patru articole, istoria familiei Barba, părinţii, fraţii şi nepoţii Margaretei Costea, celebra soacră a lui Mircea Geoană, preşedintele Senatului României.

Margareta Costea provine dintr-o familie de aromâni bogaţi, care s-a stabilit în Cadrilater în 1926, după ce a părăsit comuna Livezi, din nordul Greciei. Tatăl ei, Gheorghe Barba, s-a mutat în Cadrilater împreună cu fratele lui mai mare, Nicolae, şi cu părinţii lor, Paris şi Zoica.

Au fost două dintre cele circa 5.500 de familii de macedo-români care au acceptat oferta de strămutare propusă de guvernul de la Bucureşti pentru popularea teritoriilor sud-dunărene recent intrate în componenţa ţării: 10 hectare de teren arabil, 10 ari de intravilan şi posibilitatea de a contracta credite cu dobânzi reduse. (Suprafeţele terenurilor oferite de stat creşteau pentru regiunile de gra niţă, predispuse laraziilearmatealenaţionaliştilor bulgari).

Un primar şi un negustor

Gheorghe şi Nicolae s-au stabilit în judeţul Durostor, comuna Uzungi-Orman, o localitate cu nume turcesc din care musulmanii începuseră să plece, după destrămarea Imperiului Otoman. Am bii fraţi fuseseră învăţători în Livezi, predau limba română în comunitatea aromână şi erau plătiţi prin misiunea diplomatică pe care Bucureştiul o avea Salonic.

Nicolae a continuat să predea şi după strămutarea din 1926, până patru ani mai târziu, când a fost ales primar în Uzungi-Orman, funcţie pe care a deţinut-o timp de un deceniu. Spre deosebire de frate-său, odată ajuns în Cadrilater, Gheorghe s-a apucat de negustorie: bătea drumurile, trecea zilnic fluviul cu bacul, cumpăra şi vindea, devenind, în scurt timp, cel mai bogat din întreaga comună.

Cumătrul Mociorniţă

Avocata Chiraţa Meghea, fiica mijlocie a lui Gheorghe Barba, povesteşte că tatăl e