ORAŞUL DE VIS. Într-un clasament al capitalelor europene verzi, Bucureştiul este la coada listei, cu mai puţin de 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor. În schimb, cazurile de încălcare ale normelor de construcţie sunt din ce în ce mai dese şi mai vizibile.
"Mâine o să dea aviz la un mall în mijlocul parcului Cişmigiu", remarcă ironic, pe un forum, un cititor de presă electronică. Nemulţumirea lui e legată de aprobarea primită anul trecut de un dezvoltator imobiliar, prin care este permisă construirea unei clădiri de 40 de metri înălţime în spatele Palatului Stirbey, clădire de secol XIX de pe Calea Victoriei.
În timp ce arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a fost de acord cu proiectul, cei mai mulţi arhitecţi l-au criticat vehement. Planul zonei specifică clar: maximum 30 de metri înălţime.
Nu este un caz legat neapărat de actualitate, dar este o situaţie tipică pentru Bucureştiul ultimilor 20 de ani. S-a ajuns la situaţia în care un număr record de organizaţii, 35, au întocmit un Pact pentru Bucureşti pe care încearcă să îl aducă în atenţia Parlamentului. "Sunt legi care permit abuzuri uriaşe, iar acestea trebuie corectate", crede preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul!", Nicuşor Dan.
În urmă cu câteva zile, Evenimentul Zilei a prezentat ciudata aprobare a unei construcţii în parcul Herăstrău. Fiul lui Adrian Năstase, Andrei, a primit aviz de construire a unei terase din partea primăriei Sectorului 1, un edil este Andrei Chiliman. Straniu este că acelaşi spaţiu fusese "curăţat" de terase la venirea lui Sorin Oprescu la primăria Capitalei.
"În România, poziţia arhitectului e slabă"
"În România, poziţia arhitectului este neclară, este slabă", spune Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. "În 20 de ani de experimente, România nu şi-a dat seama de necesitatea reală
