Decizia Ungariei de a renunţa la acordul cu FMI a avut efecte pozitive pentru economia din ţara vecină. Forintul s-a apreciat, iar recenta emisiune de obligaţiuni s-a bucurat de un real succes.
Guvernul de la Budapesta a refuzat adoptarea de noi măsuri de austeritate pentru a se încadra în ţinta de deficit impusă de Fondul Monetar Internaţional şi a rupt acordul cu instituţia financiară. Premierul Orban a recunoscut că este posibilă o creştere a deficitului la 4,1% faţă de ţinta de 3,8% în acest an. În plus, pentru 2011 deficitul bugetar ar putea ajunge la 4,5% din PIB în condiţiile în care se doreşte o creştere economică de 2,6%.
Este adevărat că o depăşire a ţintei de deficit poate avea efecte negative în ochii reprezentanţilor UE şi ai investitorilor de pe pieţele financiare, de care Ungaria este dependentă oarecum pentru a-şi asigura finanţarea.
Cu toate astea, cotaţiile forintului în raport cu euro şi-au revenit, la sfârşitul lunii iulie, la nivelul de dinaintea anunţului privind ruperea acordului cu FMI (17 iulie 2010). În aceste condiţii, socoteala de acasă a premierului Orban pare să se potrivească deocamdată cu cea din piaţa financiară.
Emisiunile de obligaţiuni lansate la doar două săptămâni după ce misiunea FMI a fost trimisă la plimbare s-a bucurat de un real succes, valoarea totală a titlurilor vândute depăşind cu şapte miliarde de forinţi (245 de milioane de euro) oferta iniţială de 20 de miliarde de forinţi (circa 700 de milioane de euro).
Dobânzile pentru emisiunile cu maturităţi cuprinse între trei şi zece ani s-au situat în intervalul 7,06% şi 7,19% pe an, niveluri practic neschimbate faţă de cele obţinute în perioada în care era în vigoare acordul cu FMI. Dacă Budapesta se bucură de încrederea investitorilor, în absenţa FMI, Bucureştiul, care este legat ombilical de Fond, nu a reuşit aceeaşi performanţă. Emisiunea
