Meșteșugul românesc a avut de suferit în ultimii ani pentru că povestea a căzut în plan secund, crede Mark Tudose, un meșter lingurar din Sighișoara care și-a propus să reinventeze tradițiile românești. Sursa: Oana Dan
L-am cunoscut la Biertan, în județul Sibiu, acum două săptămâni, la Transilvania Fest. În piața centrală, aproape de biserica fortificată din comună, Mark lucra aplecat asupra unei linguri. În spate, pe un panou, erau atârnate mai multe modele, sculptate minuțios.
"De cele mai multe ori oamenii sunt atrași de poveste, nu de obiect în sine. De aceea eu promovez obiectele prin poveste", spune Mark.
În timp ce vorbește, ochii și mâinile se concentrează asupra bucății de lemn pe care o ține pe genunchi. În câteva minute, din mânuirea instrumentelor, apare conturul unei case, apoi ușa, ferestrele, acoperișul. Pe acoperiș, cuibul unei berze, simbol al norocului. Una dintre cele mai bine vândute linguri este cea a norocului. "Se spune în tradiția populară că atunci când o barză își face cuibul pe o casă, o protejează de foc, de hoți și de ape".
Transilvania, mai mult decât poveștile cu Dracula
Mark Tudose provine dintr-o familie de meșteri care lucrează în lemn și a învățat de la bunicul său cum să spună povești pe linguri. Are 34 de ani şi s-a mutat din Bucureşti la Sighişoara, unde poate fi găsit la Casa Vlad Dracul.
"Oamenii caută lucruri simple, povești despre dragoste, noroc, speranță". Iar el asta ilustrează pe linguri făcute din lemn de salcie, plop sau tei. Preferat este lemnul de tei, pentru că se lucrează mai ușor. Odată terminate, unele obiecte sunt lăsate la culoarea naturală, iar altele sunt date cu ceară de albine, ceea ce le dă o culoare mai închisă, dar și mai multă rezistență în timp.
Mark vrea să arate lumii că Transilvania înseamnă mai mult decât poveștile despre Dracula. Lingurile din Transilvania, care î
