Observam acum ceva vreme, în revista „Dilema veche“, că publicitarii au scos la lumină cel mai bine păstrat secret al femeilor, cu siguranţă ceea ce a fost cunoscut de-a lungul veacurilor drept „misterul feminin“: ele sunt prin definiţie constipate.
„Femeile sunt diferite, dar au în comun un singur lucru: Dulcolax" - ne spune o reclamă. O alta, la Tranzactiv, ne arată o femeie care intră la toaletă imediat după ce bărbatul ei pleacă la serviciu. Loc în care ni se sugerează că stă toată ziua, pentru că iese de acolo când deja este noapte, iar soţul cel harnic se află în pat. La întrebarea soţului „Ce-ai făcut azi?", ea îi răspunde cu un oftat: „Ei, mai nimic!". Prin urmare, bărbatul e cel care munceşte, în timp ce femeia îşi pierde toată ziua pe WC - şi nici acolo nu face mare lucru!
Ei bine, textul meu din „Dilema veche" era incomplet şi reducea grav lumea la un singur aspect. Iar lumea, precum ştim, este diversă. Adică e compusă şi din femei, dar şi din bărbaţi. Iar bărbaţii sunt opuşi femeilor, ca polul plus faţă de polul minus, ca ziua faţă de noapte, ca Yin faţă de Yang - nu? Aşa stând lucrurile, ce-i caracterizează pe bărbaţi, care e secretul lor ultim - dezvăluit, iată, cu generozitate de publicitarii din ziua de azi? Aţi ghicit: bărbaţii au, în mod definitoriu pentru ei, diaree. Sau cufureală, sau pântecăraie, cum vreţi să-i ziceţi. Sau - finuţ spus - sunt deranjaţi la burtă. Aceasta trebuie să fie explicaţia pentru care, în toate reclamele pentru medicamente antidiareice (că e vorba de Smecta, de Lopedium sau de Furazolidon), „victimele" sunt numai bărbaţii.
Desigur, această opoziţie fundamentală - între constipaţia feminină şi cufureala masculină - se traduce într-un război între sexe. Vedem asta foarte clar în spotul care promovează Furazolidonul: excursionistul cu rucsac, înnebunit de presiunea din vintre, dă buzna la toaletă, încerc