Legislaţia românească le dă dreptul angajatelor gravide sau proaspetelor mămici la un program de lucru flexibil şi la concedii de risc maternal, fără a pierde din venituri. Sursa: HEPTA

Nici o femeie nu poate fi discriminată pentru că este însărcinată sau pentru că are un copil de crescut. Aşa prevede legislaţia românească, pe care angajatorii sunt obligaţi să o respecte.

Concret, "este interzis să i se solicite unei candidate la angajare să prezinte un test de graviditate şi/sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă. Sunt exceptate de la aplicarea acestor prevederi acele locuri de muncă interzise femeilor gravide şi/sau care alăptează, datorită naturii ori condiţiilor particulare de prestare a muncii", potrivit unui ghid realizat de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, transformată de curând în direcţie în subordinea Ministerului Muncii.

Excepţia vizează domenii precum alimentaţia publică ori sistemul militar, susţin specia liştii. În plus, potrivit legii, la încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creştere şi îngrijire a copilului, salariata se poate întoarce la ultimul loc de muncă sau la unul echivalent, pe acelaşi salariu.

Salariu şi job garantate

Mai mult chiar, concedierea este interzisă timp de şase luni de la revenirea la muncă, în timpul sarcinii sau după naştere, cu excepţia situaţiilor în care intervine reorganizarea judiciară sau falimentul angajatorului. De toate aceste drepturi beneficiază angajata din momentul în care îşi anunţă angajatorul că este însărcinată, pe baza certificatului medical.

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, spune că aceste drepturi sunt "bine-venite", în condiţiile în care, în trecut, s-au înregistrat multe abuzuri