Am citit că în Bucureşti va apărea primul bloc inteligent.

El o să fie controlat de un computer care va supraveghea lumina, temperatura şi consumul de utilităţi. Sunt convins că ar fi putut fi un subiect savuros pentru Chaplin, dar poate că nu comedia tehnologică este cea mai importantă în cazul nostru. Deşi aş vrea să ştiu cum au să se distreze locatarii cu computerul care o să ia decizii trăsnite când nu sunt ei acasă. În rest, totul sună perfect într-o lume blocată în trafic.

Temperatura va fi reglată de pe mobil, televizorul va funcţiona numai pe programele selectate, accesul va fi permis numai cu amprenta, o mândreţe de viaţă. Povestea asta frumoasă, care îmi întăreşte convingerea că trăim într- un Afganistan întrerupt din când în când de bune intenţii, mi-a adus aminte de mai vechiul meu vis legat de un sistem universal de supraveghere şi corecţie.

Acesta ar fi trebuit să sancţioneze pentru început, prin şocuri electrice uşoare, micile greşeli de vorbire sau gândire ale unor persoane publice. Dar nu ar fi rău ca el să fie dezvoltat şi racordat cu timpul la un computer central care să asigure menţinerea inteligenţei şi frumuseţii lumii.

La urma urmei, chiar să nu înveţe nimic specia umană, din filmele în care roboţii preiau conducerea, iar computerele încep să ducă o viaţă de huzur şi dezmăţ pe spinarea bieţilor oameni, care trebuie să stea în tuburi şi să rotească neuronul, precum măgarii roata puţului de apă? De-asta e bine să folosim spre binele general nişte descoperiri care par să ţină exclusiv de lumea luxului. De ce să ieşi din casă dacă nu te-ai spălat de la Revoluţie?

Computerul locului blochează uşa şi dă drumul la apă. Cu condiţia să curgă, bineînţeles, dar de-asta e computer, să găsească soluţii. Şi dacă dă drumul la apă, e normal să nu o mai oprească, dupa ce blochează toate scurgerile, pân