Românii vor să recicleze hârtia, dar cei mai mulţi doritori se plâng că nu au unde, recurgând în final la anunţuri pe Internet. Sursa: Cami ComeximSursa: Cami ComeximSursa: Cami ComeximSursa: Cami ComeximSursa: Cami Comexim

1 /.

Cum centrele de colectare din oraşe sunt puţine la număr şi, de cele mai multe ori, amplasate în zone greu accesibile, singura soluţie o reprezintă persoanele fizice autorizate (PFA), care strâng deşeurile de la domiciliu. Cât de rentabil este, însă, să porneşti o astfel de afacere şi ce particularităţi prezintă piaţa din România?

Statisticile plasează ţara noastră pe ultimele locuri în Europa la capitolul reciclat de deşeuri. Cu toate acestea, la o simplă căutare pe internet vedem că sute de români caută centre de colectare pentru cele câteva kilograme de hârtie strânse acasă.

În Bucureşti sunt listate doar 12 centre de colectare deşeuri, pentru cele câteva sute de mii de deşeuri raportate anual de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

Pe lângă acestea, activează mai multe firme sau PFA-uri satelit care funcţionează ca intermediari între depozitele de deşeuri de maculatură şi persoanele fizice interesate să-şi vândă hârtia colectată. Cele mai multe însă, dispar după mai puţin de un an de activitate, şi asta nu din lipsă de cereri din partea cetăţenilor.

''Profitabil doar dacă lucrezi cu tone''

Dacă marile depozite se bucură de profituri anuale de câteva sute de mii de lei, investiţiile pentru PFA-uri nu se justifică decât dacă se întrevede speranţa unei colaborări cu o editură sau tipografie din zonă. Deşi pe internet găsim o mulţime de anunţuri de tipul ''colectez hârtie la domiciliu'', dacă apelăm numerele de telefon listate, răspunsul este simplu: ''pentru cantităţi mai mici de 200kg nu se merită''.

Dacă cei interesaţi deţin unul sau mai multe auto