In Octombrie, Romania va gazdui Conferinta Uniunii Europene cu tema sprijinului pentru tigani. Va fi Romania pregatita pentu o asemenea conferinta? Raspunsul este NU, scrie Emil Stoica, pe blogul lui.
Si nu trebuie sa ne obosim prea mult sa vedem de ce. Vizitati de exemplu site-ul Agentiei Nationale pentru Romi, aflata in subordinea guvernului, si va veti da seama de ce: activitatea ei, asa cum este ea reflectata pe site-ul Agentiei, este extrem de anemica, mai ales in ultimii 2 ani. Nu este clar care sunt liniile strategice, cum sunt urmarite si care este eficienta muncii Agentiei. De asemenea, sumele atrase din fonduri europene nu reprezinta decat o fractiune din totalul pus la dispozitie de catre Uniunea Europeana.
Problema romilor si impactul asupra Romaniei sunt atat de mari incat cred ca o agentie nu este suficienta pentru a se ocupa de aceasta problema. Putem sa desenam milioane de frunze cu brandul Romaniei ca tot nu vom putea sa stergem cu buretele problemele reale. Iar problema egalitatii de sanse a romilor este una reala. Am propus intr-un articol precedent infiintarea unui minister (eventual prin transformarea actualei agentii) in care detaliam atributiile si solutiile. In plus, ministerul va trebui condus de o personalitate a vietii publice, eventual de catre cineva care are experienta de conducere si eventual recunoastere in strainatate (de ex. Theodor Stolojan sau Petre Roman).
Sa nu ne amagim, nu se va rezolva problema romilor intr-un an si nici macar in 5. E nevoie de cel putin o generatie de munca sustinuta, proces in care se pot rezolva nu numai problemele tiganilor, dar si probleme ale comunitatilor vecine cu cele de romi.
Eu cred ca nu putem sa fim indiferenti. Am ramas profund mahnit citind comentariile multor cititori privind solutiile (unele dintre ele finale! cu investitii in gloante!) in privinta tiganil
