Extrema-dreaptă a intrat pentru prima dată în parlamentul din toleranta Suedie. Reuşita confirmă succesul de care se bucură partidele populiste şi antiimigraţie în mai multe state UE. Sursa: REUTERS

Rezultatul excelent al Democraţilor din Suedia (SD), partidul de extremă- dreapta care a câştigat 20 de mandate la alegerile legislative de duminică, a venit ca un mic şoc pentru opinia publică din toleranta ţară nordică. Este însă o nouă confirmare a tendinţei în politica europeană: partidele extremiste, populiste şi antiimigraţie câştigă teren, intră în parlament, susţin sau chiar iau parte la formarea guvernelor. Contextul e cel potrivit - criza economică. Ţinta o reprezintă imigranţii, minorităţile şi politica UE, care apără drepturile ace stora şi libera circulaţie.

Reuşita extremiştilor complică situaţia postelectorală. Coaliţia de centru-dreapta, aflată la guvernare, a câştigat alegerile, dar nu are majoritate absolută. Cu doar 172 din cele 349 de mandate, potrivit rezultatelor citate de Reuters, coaliţia premierului Fredrik Reinfeldt are nevoie de susţinere suplimentară sau poate încerca să formeze un guvern minoritar.

Ce vor "xenofobii populişti"

Blocul de stânga, format din social-democraţi, ecologişti şi foşti comunişti, a obţinut 157 de mandate şi a sugerat până în prezent că nu e deschis la o colaborare cu câştigătorii alegerilor. La rândul său, Reinfeldt a subliniat că nu intenţionează să colaboreze cu Democraţii din Suedia, pe care i-a catalogat drept "xenofobi şi populişti".

SD are rădăcini în mişcările neonaziste ale anilor ’80-’90. Treptat, partidul s-a modernizat, a adoptat un discurs mai puţin radical şi şi-a ales un lider tânăr, în persoana lui Jimmie Akesson, de 31 de ani.

Democraţii din Suedia se pronunţă împotriva imigraţiei, critică Islamul şi pe musulmani şi cer pedepse dure pen