Bucureşteni de clasă medie vând ori schimbă apartamente şi se împrumută la bănci pentru a se stabili în afara oraşului. Autorităţile rămân în urmă, nereuşind să ofere transport în comun, educaţie, locuri de muncă.

Florentina Ion a dat anunţ pentru a găsi pe cineva dispus să îi ofere, în schimbul apartamentului cu trei camere din Colentina, o casă în Bragadiru sau Cornetu, localităţi aflate la 8-10 kilometri de Bucureşti. "Ce îmi doresc? Simplu: linişte şi un loc mai sigur pentru copii."

Dorinţa Florentinei, mamă şi soţie, este una comună multor familii bucureştene. În lipsa banilor şi descurajată de dobânda mare la credite, schimbul propus de ea este doar o soluţie de criză spre visul vieţii la curte. La 3-4 kilometri sud-vest de Bucureşti, pe drumul european care duce spre Alexandria, vilele se îndeasă unele în altele, lăsând între ele doar câteva fâşii înguste de verdeaţă.

Cele mai multe loturi au între 300 şi 500 de metri pătraţi, deoarece fiecare bucată de pământ e preţioasă: un singur metru pătrat costă între 30 şi 100 de euro. Acum cinci ani, nu exista nicio casă pe acest teren din oraşul Bragadiru, iar un metru de teren costa cel mult 10 euro. Pe Smârdan, una dintre zecile de străzi ale noului cartier, sunt 60-70 de vile, toate construite în ultimii patru ani.

Trei familii care au ales viaţa la curte

Răzvan Toma a vândut cu 80.000 de euro un apartament în zona Lacul Tei, din nordul Bucureştiului, pentru a-şi ridica o casă în noul cartier din Bragadiru, pe un teren al tatălui său. În Voluntari, un alt oraş din Ilfov, Ermina Dumitrescu locuieşte de circa 15 ani, deşi are un apartament în cartierul bucureştean Drumul Taberei.

Şi soţii Hruscovschi au ales, în urmă cu trei ani, să se mute din Bucureşti undeva între Bragadiru şi comuna Buda. De la aceştia, aflăm punctele tari şi pe cele slabe ale v