Germania aniversează duminică 20 de ani de la reunificare. După două decenii dificile, unitatea a reuşit să fie asimilată în mentalitatea germanilor, în pofida celor 45 de ani de ruptură forţată, susţine ambasadorul Andreas von Mettenheim. Fost şef al secţiei de presă în cadrul mai multor ambasade, Andreas von Mettenheim pare degajat în prezenţa reporterilor. Zâmbitor şi elegant, afirmaţiile sale sunt caracterizate de precizia şi austeritatea... germane. Despre relaţiile cu Rusia, austeritatea bugetară şi Schengen, Von Mettenheim se exprimă reţinut, dar suficient pentru a sublinia esenţialul. Esenţial în relaţiile româno-germane pare să fie că acestea încep să se vindece după o răceală îndelungată.
Potrivit unui sondaj publicat recent în România, 50% din populaţie consideră că pe vremea comunismului era mai bine. Presupun că şi în Germania de Est mai există nostalgici după regimul comunist. Sunt proporţiile comparabile?
AvM: Presupunerea dumneavoastră este corectă: acest fenomen există şi la noi. Personal, sunt uimit că mai există oameni care nutresc sentimente de nostalgie faţă de fostul regim comunist. Vă pot spune însă că în Germania tendinţa este descrescătoare şi că sunt din ce în ce mai puţini nostalgici. Pe de altă parte, la noi, procesul de unificare a avut loc şi la nivelul mentalităţii oamenilor, ceea ce a dus la reinstaurarea normalităţii. În schimb, sondajul privind situaţia din România m-a surprins, pentru că nu corespunde cu experienţa mea personală aici, în ţara dumneavoastră.
În ultima vreme, Germania a fost foarte activă în estul Europei. De ce acum şi de ce atât de târziu?
AvM: Această impresie este totuşi una înşelătoare, pentru că noi am fost şi înainte destul de activi în regiune. Am acordat un sprijin activ procesului de aderare a României la Uniunea Europeană şi la NATO şi vom face acelaşi lucru şi în continuare. P
