Zoom Despre autor
Adrian Cioroianu este istoric, profesor universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti. Dintre cărţile publicate: „Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc”
Prima ediţie a Şcolii de vară a Institutului Român de Istorie Recentă (29 august – 3 septembrie a.c., la Moeciu de Sus – jud. Braşov) a avut ca temă relaţia dintre istoria şi memoria comunismului, precum şi maniera cea mai eficientă prin care acest raport ar putea fi instituţionalizat. Pentru că aceia pasionaţi de istoria recentă – cum s-au dovedit a fi cursanţii şi invitaţii Şcolii de vară – sunt atenţi la definirea termenilor, trebuie spus că dezbaterea terminologică pe acest subiect a dus, la Moeciu, la câteva pasionante polemici (rămase cordiale!).
Mai întâi de toate, oare ar fi mai potrivit un „muzeu“ sau un „memorial“ al comunismului? (Fiecare dintre propuneri a avut argumente pro şi contra.) Ar mai fi necesar un astfel de muzeu/memorial astăzi, la 20 de ani de la căderea comunismului? Aceste decenii trecute au armonizat amintirile foştilor cetăţeni ai Republicii Populare/Socialiste România sau, dimpotrivă, au şters dorinţa lor de a înţelege ce anume au trăit? Iar generaţia care a ajuns la maturitate acum, după comunism, ar putea fi ea interesată de o asemenea instituţionalizare a memoriei? Sau se va mulţumi (cum se întâmplă azi) cu avalanşa de pseudo-informaţii, preponderent vizuale, privind comunismul? Dacă acceptăm necesitatea unui muzeu/memorial, ar trebui el să fie unul „al comunismului“ sau unul dedicat „totalitarismului/ totalitarismelor“ pe care România le-a traversat în secolul al XX-lea? Şi, mai ales, despre ce ar trebui să vorbească (înainte de toate) un asemenea muzeu/memorial? Ar trebui să trateze încărcătura utopică a comunismului, aşa cum s-a materializat în România? Sau suferinţa unei naţiuni peste care com
