Ceea ce mulţi aşteptau, drept un semn de forţă al regimului pe care îl trăim, s-a întâmplat: legea pensiilor a fost declarată constituţională. Crima săvârşită în noaptea de 15 septembrie 2010 cu mâna Robertei Anastase şi a acoliţilor ei a fost astfel absolvită de o răspundere importantă. Cu alte cuvinte, furtul şi hoţii au fost recunoscuţi drept constituţionali. Furaţi, fraţilor, faceţi abuz, fals şi uz de fals! Nimeni nu vă face nimic în România - ţara UE şi NATO. Martori la ceea ce se întâmplă azi, foarte mulţi infractori se vor simţi încurajaţi să încalce legea în mod flagrant, ştiind că, prin intermediul partidului de guvernământ, totul se poate aranja. România iese ruşinos (dar oarecum tradiţional) din sfera democraţiilor europene, cu mari instituţii de stat controlate politic şi oarbe la aplicarea legii atunci când aceasta e încălcată.

Deşi există două aspecte de responsabilitate pentru infractorii majorităţii de la Camera Deputaţilor - cel constituţional şi cel penal - ele nu pot fi total separate. Explic de ce. Constituţia României, legea fundamentală ce garantează democraţia şi statul de drept, spune aşa la articolul 76, intitulat "Adoptarea legilor şi a hotărârilor: (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere". Aşa cum au văzut deja milioane de locuitori ai acestei ţări, în noaptea de 15 septembrie 2010, atunci când a fost adoptată legea pensiilor (lege organică), în sală se aflau cel mult 80 de deputaţi. Potrivit articolului redat anterior, era nevoie de votul majorităţii membrilor Camerei.

Asta însemnând 168. Cum în sală nu erau decât 80, în mod infracţional au fost declaraţi ca prezenţi 160 şi apoi 170 la votul final. Pentru că exista proba video şi cea a martorilor, Curtea Constituţională avea obligaţia legală de a verifica dacă în sală se aflau majori