Aflată la coada listei europene privind colectarea selectivă şi reciclarea, România trebuie să se ridice, în cinci ani, la nivelul mediu din UE. Altfel, riscurile sunt enorme: infringement şi amenzi de câteva sute de mii de euro pe zi.
Nivelul de reciclare în România este potrivit celei mai folosite enciclopedii on-line, Wikipedia, de 1% - cel mai mic din Uniunea Europeană. Oficialii românii resping acest procent, vorbind de cifre un pic mai mari. Oricare ar fi cifra reală, ea este mult sub media europeană şi departe de procentul belgian, care sare de 80%.
Prin noua directivă-cadru a gestiunii deşeurilor, pe care Ministerul Mediului o transpune în legislaţia naţională până la finele anului, România are o misiune grea: să creeze un sistem de colectare selectivă şi de reciclare care să funcţioneze eficient. Şi, pentru asta, are la dispoziţie doar cinci ani. Dacă nu, amenzile, în cazul în care UE deschide o procedură de infringement, pot ajunge până la 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare flux de deşeuri pe care obiectivele nu au fost îndeplinite. FOTO evz.ro
România poate învăţa de la Belgia lecţia de reciclare
Concret, ţara noastră trebuie să colecteze selectiv şi să recicleze 42% dintre deşeurile de pe piaţă, ţintă care creşte anual, ajungând la 60% în 2013. Obiectivul este defalcat pe fluxuri de deşeuri. Astfel, anul acesta, obligaţia de reciclare a hârtiei este de 60%, a plasticului de 14%, a sticlei de 44% şi a metalelor de 50%.
Un pas greşit la început?
Belgia – alături de Austria, Portugalia, Franţa ş.a. – a pornit sistemul colectării selective a deşeurilor, instituind, prin lege, existenţa unei singure asociaţii colective care să preia de la producătorii de ambalaje răspunderea colectării şi reciclării lor. Sub numele de Fost Plus, şi pe piaţă din 1994, asociaţia organizează mai departe colectarea selectivă şi reciclarea, stimul
