Primăria Gârliciu şi localnicii acuză autorităţile că la exact trei luni de când Dunărea a inundat, prin ruperea unui dig, peste 5000 de hectare de teren agricol, nu au făcut nimic pentru desecare şi pentru astuparea breşei.

Toate culturile de porumb, floarea soarelui, lucernă şi grâu pe care oamenii le aveau în "baltă" au putrezit şi nivelul ridicat al apei a făcut imposibile însămânţările de toamnă. Oamenii se plâng că la iarnă nu vor avea hrană nici pentru ei, nici pentru animalele din ogradă.

Îngrijorător este faptul că în ultimele zile Dunărea a început să crească şi apele fluviului au început din nou să se reverse spre matca satului. Primarul comunei Gârliciu, Constantin Cinpoiaşu, spune că "a început sezonul ploilor şi în fiecare an în lunile octombrie şi noiembrie, nivelul Dunării creşte în această perioadă". El susţine că în aceste trei luni de la "nenorocire", cei de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) nu au făcut nimic, "au venit, au măsurat, şi-au dat cu presupusul şi apoi ne-au uitat. Nu e posibil aşa ceva".

Primăria Gârliciu împreună cu localnicii, ajutaţi de Consiliul Judeţean Constanţa, a încercat să sape, în vară, canale de scurgere gravitaţională a apei către Dunăre

"Apa se trage foarte greu, au încercat cu motopompe, dar degeaba, apa avea aproape 7 metri adâncime şi scădea câte 1-2 cm şi acum vine Dunărea din nou spre sat, nu ştiu ce ne-om face", se vaită pensionarul Constantin Răducan. Îngrijoraţi, oamenii stau de vorbă, pe o ploaie mocănească, în faţa primăriei. Matei Dobre, conştient că localnicii singuri nu pot face mare lucru spune că "aici e nevoie de specialişti, de proiecte, nu putem noi să scoatem apa sau să aruncăm aiurea pământ ca să astupăm breşa din dig".

Dacă ar fi după nea Mitică Necula, "numai guvernul poate să ia măsuri aici, că ştie încă de atunci,