Într-o schiţă celebră a lui Caragiale, personajul Lache îşi etichetează un preopinent în felul următor: "Uite, vezi! Ăsta e cusurul lui - e măgar!... şi violent!... şi n-are manieră!". Cuvinte perfect aplicabile conglomeratului de hăbăuci liberalo-pesedişti, năimiţilor din televiziuni şi comentatorilor "din off" după decizia preşedintelui Traian Băsescu de a retrimite în parlament legea pensiilor. Sursa: EVZ

Ponta şi Antonescu făcuseră din tărăşenie un casus belli: ori preşedintele returnează legea, ori îl suspendă. A urmat linşajul de rigoare pe tema fraudării votului (de ce nu şi a chiulului pesedeilor şi-al liberalilor?), farsa de la Curtea Constituţională (cu eternul Predescu în rol de primadonă) şi, finalmente, decizia normală a lui Traian Băsescu.

În orice loc din lume - de la zgârie- norii newyorkezi până la ultima colibă africană - cei ieşiţi în avantaj şi-ar fi savurat victoria, transmiţând, eventual, mulţumiri celui care i-a ajutat s-o repurteze. Ei bine, nu. Meritând pe de-a-ntregul calificativele prin care-şi descrie Lache amicul - ba chiar şi multe altele! - grupul crinisto- pontac a ieşit, urlând bezmetic, din subpământurile morale unde-şi duce existenţa. Previzibil: de data aceasta, Traian Băsescu era vinovat pentru că n-a promulgat legea.

Sinistre personaje, tristă ţara care le-a produs! N-aş vrea să apuc ziua când chiar vor avea pe mână destinul românilor. Obraznici, odioşi, lipsiţi de-un minim fair-play, mustind de ură şi obsedaţi de putere, neruşinaţi şi mincinoşi, au compromis iremediabil ideea de opoziţie democratică. Le pasă de pensionari cam cât îmi pasă mie de elucubraţiile ecologice ale lui Al Gore. Se trezesc, se culcă şi dorm cu un singur gând: suspendarea preşedintelui. Cu minţile schimonosite de resentiment, nici măcar nu-şi mai pun problema şanselor - pur teoretice - de a-şi atinge scopul. Fac, în schi