Emil Boc impusca sau macar incearca sa impuste doi iepuri prin asumarea raspunderii Guvernului pe Legea Educatiei nationale, insa risca sa impuste in final doar credibilitatea unei institutii esentiale a statului.

As zice ca iepurele care-l intereseaza cel mai mult este cel de strategie politica: expune Guvernul unei motiuni de cenzura pe tema data si foarte populara inainte de motiunea de cenzura pe care o pregateste Opozitia. Sa ne aducem aminte ca a incercat exact acelasi lucru inainte de motiunea de cenzura din toamna, care a dus la caderea guvernului Boc. Atunci asumarea a fost initiata pe legea pensiilor, insa nu a apucat sa devina fapt implinit prin vointa majoritatii de atunci, PSD+PNL+UDMR.

Acum insa situatia politica e diferita, asa ca procedura asumarii va ajunge de aceasta data in Parlament. Tema asumarii e si ea bine socotita. Emil Boc ar fi putut opta pentru o asumare pe Legea salarizarii bugetarilor, insa alegerea sa raspunde unei solicitari, unii spun chiar santaj, din partea UDMR, care tine mult la avantajele oferite de lege, in frunte cu studierea istoriei si a geografiei in limba materna.

Asadar, voturile maghiarilor sunt securizate, UNPR de-abia a fost recompensat cu un premiu frumos si mult dorit - formarea grupului parlamentar, iar parlamentarii PD-L nu au nimic de castigat la nivelul imaginii din trantirea Legii Educatiei, asa cum ar fi fost la Legea Pensiilor sau la adoptarea masurilor de austeritate. Asadar, eventuale defectari sunt destul de putin probabile, iar sansele unei eventuale motiuni sunt putin probabile.

Este adevarat ca respingerea motiunii in urma asumarii nu impiedica depunerea alteia, imediat, pe ce tema doreste Opozitia, insa dupa o reconfirmare a majoritatii este destul de greu sa te angajezi la un astfel de demers. Efectul, macar psihologic, este unul inhibitoriu in primul rand