Trei imagini penibile se vor lipi probabil de retină oamenilor când vor privi înapoi către acest an, toate legate de protestele angajaţilor statului.

Prima imagine a fost cea cu jandarmii care stăteau în faţa Palatului Victoria strigând "Hoţii!" către guvernanţi, în timpul unui miting amplu televizat.

Cea de-a doua două, penibilă într-o oarecare măsură şi pentru protestatari, nu doar pentru politicieni, a avut loc în faţa Palatului Cotroceni - poliţiştii furioşi i-au strigat preşedintelui într-un mod incalificabil, pe care nu îl mai reproduc aici.

Cea de-a treia imagine ne-a fost servită ieri, Ministrul de Finanţe fiind scos sub escortă de sub asediul funcţionarilor nemulţumiţi care lucrau în acel minister, o premieră pentru ultimii 20 de ani. Toate trei imaginile arăta disoluţia spontană a unor instituţii ale statului, instituţii care asigură prin funcţionarea lor însăşi existenţa lui.

Problemele vin în principal de la bani. Oamenilor li s-au tăiat tichete de masă, norme de hrană şi de echipament (în cazul poliţiştilor), sporurile de orice fel, sporurile de noapte, de dispozitiv, de doctorat, iar în final li s-a aplicat şi o tăiere a salariilor cu 25%. Orice ajustare este dureroasă în privinţa veniturilor şi durează minimum trei luni. În prima lună, ai tendinţa să cheltuieşti aproximativ la fel, în luna a doua ai o ajustare foarte brutală în jos, iar în luna a treia începi să înveţi cum să trăieşti cu aceste venituri mai mici.

Având în vedere că salariile se plătesc cu o lună în urmă, suntem acum taman în cursul ajustării celei mai dureroase pentru oameni. Cuţitul a ajuns la os, deci şi numărul protestatarilor se numără cu miile, faţă de cei 500 câţi au fost în fata Parlamentului cu ocazia promovării legii care a ciopârţit 25% din salarii.

Guvernanţii nu au habar de ce sunt oamenii atât de furioşi