Zeci de capodopere ale artei aurului din ţara noastră din epoca bronzului până în epoca geto-dacică pot fi admirate de astăzi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova în cadrul celei de-a doua ediţii a expoziţiei temporare "Comorile dacilor".

Piesa de rezistenţă a expoziţiei o constituie Coiful de la Coţofeneşti, cea mai importantă piesă descoperită pe teritoriul judeţului Prahova. Coiful a fost descoperit întâmplător în vara anului 1926 de către mai mulţi copii din satul Coţofeneşti într-una din râpele situate în punctul „Vârful Fundăturii". Coiful se întoarce pentru prima oară la Ploieşti, după mai bine de 81 de ani, de când a fost încredinţat de către săteanul Alexandru Simion din Coţofeneşti omului de afaceri ploieştean Ion Marinescu-Moreanu, pentru a fi „valorificat la Bucureşti". Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României, fiind admirat de câteva milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate.

Până pe 1 noiembrie, în piviniţa Muzeului de Istorie mai pot fi admirate tezaurele de la Stânceşti, Cucuteni-Băiceni, Perşinari şi Hinova, Vasul de la Biia şi brăţări, pumnaluri şi pandantive din aur.

Tezaurul de la Perşinari datează din perioada mijlocie a epocii bronzului. Se pare că un prim grup de obiecte ar fi fost găsit în 1954 de un localnic, în timp ce săpa o groapă pentru scos lut pe terasa pârâului din localitate. Acesta era alcătuit cel puţin dintr-o spadă scurtă şi patru sau cinci topoare.

Tezaurul de la Hinova a fost descoperit în anul 1980, cu prilejul săpăturilor arheologice sistematice în cadrul unei necropole plane de incineraţie suprapusă de un castru roman din secolele IV-V. Tezaurul este alcătuit în majoritate din piese de port precum brăţări, coliere şi fragmente de lingouri din aur. Alături de aceste pie