In unele locuri din Romania exista niste pietre ciudate, numite trovanti, a caror zamislire sta sub semnul supranaturalului. Cel putin acestea sunt istoriile populare locale. Cu toate ca cercetatorii reliefului au rezolvat (oare?) chestiunea aparitiei lor, o umbra de mister planeaza totusi asupra trovantilor.

"Ce-i neinteles/ se schimba-n neintelesuri si mai mari", vorba poetului. Asa e si cu trovantii. Cu cat te adancesti in explicatiile stiintifice, prolixe, concise, care atarna de marginea lor, cu atat iti doresti mai mult sa te lasi prada talmacirilor populare, pline de mister.

Dar unde sunt trovantii? Daca sunteti din Bucuresti ii puteti vedea "pe viu" la Muzeul Antipa, cand se va redeschide. In caz contrar, puteti vizita satul Costesti din judetul Valcea. Este "taramul trovantilor", dar fara sa detina monopolul in Romania.

Trei ipoteze de formare a trovantilor sunt "pe piata". Prima apartine renumitului geolog Ludovic Mrazec: "vantul si inghet-dezghetul au format trovantii".

Grigore Posea, geomorfolog, (inca in viata) spune ca: "apele subterane, prin cimentarea nisipurilor, au format trovantii".

Iar, geologul Nicolae Ticleanu, (care ne-a parasit, nu cu mult timp in urma) a spus ca: "solutia carbonatilor din depozitele de nisipuri, pe cale seismica, consolideaza particulele sub forma de trovanti".

Vizitand muzeul trovantilor din localitatea valceana, Costesti, privesti nostalgic culmile inconjuratoare unde, in 1999, minerii au capturat "prin invaluire", trupele jandarmilor (din care unii atat de tineri), in unele locuri navalind printre trovanti, intr-o secventa mult prea dramatica pentru a fi dezvoltata in acest articol.

Trovantii de la Costesti au incremenit in forme bizare, erotice sau abstracte. Sunt multe gospodarii in judetul Valcea care au in livada