Finala Cupei Mondiale de fotbal din 1954, cunoscuta si sub numele de "Miracolul de la Berna", a ramas in istorie ca fiind controversata pentru erorile de arbitraj, dar si pentru suspiciunile de dopaj. Un studiu al unei Universitati din Berlin arata ca acuzele de dopaj par a avea sustinere, existand o probabilitate foarte mare ca fotbalistii Germaniei de Vest sa fi fost dopati in momentul in care au invins favorita Ungaria.
Germania de Vest a invins cu 3-2 pe Ungaria in finala Cupei Mondiale din 1954, rezultatul fiind o surpriza pentru multi, avand in vedere si faptul ca cele doua echipe s-au intalnit si in faza grupelor, echipa lui Ferenc Puskas castigand cu 8-3 in fata nemtilor.
Un studiu universitar sustine ca echipa nemtilor folosea un program de dopaj: "Sunt cateva indicii consistente care arata ca unii jucatori ai Germaniei au fost injectati cu Pervitin (pe baza pe metamfetamina) si nu cu vitamina C, asa cum au sustint oficialii", a declarat istoricul sportiv Erik Eggers, care conduce un studiu al Universitatii Humboldt din Berlin. Eggers studiaza acest caz de cativa ani, raportul sau urmand a face parte dintr-un proiect mai mare numit "Dopajul in Germania", lansat de catre autoritatile sportive din tara pentru a investiga trecutul in dopaj.
Pervitin era un stimulent la acea vreme si era folosit si de soldatii germani pe timpul razboiului. Oficialii echipei Germaniei de Vest au sustinut ca si-au injectat unii jucatori cu vitamina C in timpul turneului, dar nimeni nu a putut demonstra ca au folosit stimulente deoarece nu s-au efectuat teste anti-doping atunci.
"Pervitin era pe atunci folosit des in mai multe sporturi, existand de asemenea voci care sustineau ca jucatorii sud-americani foloseau amfetamine. Ceea ce e suspicios la injectiile pe care si le-au facut jucatorii germani este ca au fost distribuite in secret s
