Ales în urmă cu doi ani pe valul unui entuziasm popular care l-a propulsat în rolul de Salvator al Americii şi al lumii, preşedintele Barack Obama şi politicile sale au suferit marţi o înfrângere catastrofală în alegerile legislative de la jumătatea mandatului.

Pe hârtie, lucrurile nu par să stea chiar atât de rău: republicanii au câştigat numai o Cameră, iar democraţii au reuşit să îşi păstreze majoritatea în cealaltă. În Camera Reprezentanţilor, Partidul Republican (Grand Old Party, GOP) a obţinut aproape 60 de mandate în plus (239 în total), dar la Senat nu au reuşit să câştige decât şapte mandate suplimentare (48 în total), astfel încât democraţii şi-au păstrat o majoritate de 51%. Aceste cifre sunt însă înşelătoare, pentru că ele nu vorbesc despre schimbarea fundamentală care s-a produs în structura de putere de la Washington.

Până la alegeri, preşedintele Obama a avut o majoritate confortabilă în Cameră şi, pentru o vreme, o majoritate de 60% la Senat, care i-au permis să îşi promoveze agenda politică practic fără nici o opoziţie. Această situaţie s-a schimbat dramatic după alegerile de ieri, în condiţiile în care, în politica americană, partidul care deţine majoritatea într-o Cameră controlează toate comisiile parlamentare, iar în plus, la Senat, e nevoie de o majoritate de 60% pentru a înfrânge un eventual filibuster, blocarea de către opoziţie pe termen nelimitat a unei iniţiative a majorităţii. Cu o Cameră ostilă şi un Senat care poate fi blocat oricând, Obama nu îşi mai poate practic avansa politicile fără acceptul republicanilor, care vor avea un cuvânt greu de spus în formarea bugetului şi în alocările pentru fiecare departament al Executivului, dar şi în politica externă. Este sugestiv, astfel, faptul că ieri toate bursele au deschis pe plus, cu excepţia celei de la Shanghai.

Economia şi sfârşitul keynesianismului

Ceea ce a dus