Basarabenii din Peninsulă caută bisericile româneşti pentru a se simţi mai aproape de casă. "Simt nevoia să iasă din izolare", spun preoţii. Sursa: REUTERS

Toţi credincioşii care trec pragul bisericii româneşti păstorită, la Verona, de preotul Gabor Codrea vorbesc româneşte. Jumătate dintre ei au însă în buzunar câte un paşaport pe care scrie "Republica Moldova". La Biserica din Veneţia-Mestre statistica făcută de părintele Avram Matei arată şi mai surprinzător: "Peste 90% dintre enoriaşii mei sunt moldoveni", spune preotul.

Basarabenii din Italia caută bisericile românilor pentru a se simţi mai aproape de casă. Şi, ca să-i facă să se simtă şi mai în largul lor, preoţii ţin o parte dintre slujbele de la bisericile româneşti după calendarul de rit vechi şi se cântă muzică bisericească inspirată din tradiţia slavonă. Iar locurile din consiliile parohiale se împart egal între români şi basarabeni. E o realitate care durează deja de câţiva ani şi care a stârnit, printre preoţii români, mândria că "aici deja se înfăptuie unirea".

Nevoia de "a ieşi din izolare"

După ce a constatat că basarabenii au început să vină, întâi timid, apoi din ce în ce mai cu încredere, la slujbele de la biserica din Verona, preotul Gabor Codrea s-a hotărât şi şi-a luat un veşmânt preoţesc cum se poartă în Basarabia.

"Care este de inspiraţie slavonă, dar tot ortodox. Nu e ca şi cel grecesc, purtat în România. Eu mai am şi un fes din acela ţuguiat, pe care l-am primit cadou şi pe care îl port cu drag. Îl ţin în maşină, şi toată iarna îl port. Acum vreo doi ani, m-a văzut un mitropolit şi mi-a spus: «Dă-ţi jos cortul ăsta din cap». Dar nu am simţit vreun reproş. Am luat-o ca pe o glumă, care nu m-a deranjat", spune părintele Codrea.

Basarabenii au început să vină la biserica unde slujeşte, alături de un alt preot, pentru că "au