Un sucevean i-a făcut buletin de identitate la Ministerul Agriculturii "Păstrăvului afumat de Bucovina". În acte, el e mamă şi tată.

Seara târziu, la Casa Muntelui, undeva lângă Vatra Dornei, Petrea Dulgheru se apucă de treabă. Pregăteşte peştele. 160 de bucăţi de păstrăvi din crescătoria lui au sărit direct pe grătare. Despicaţi în două, asezaţi cu gurile în sus parcă aşteptând cârligul undiţei şi stau să le vină rândul la afumat.

Fântânelul, păstrăvul lui Dulgheru, e unicat, iese de la afumătoare cu buletin pentru că e înregistrat la Ministerul Agriculturii. "Cu «păstrăv afumat de Bucovina » nu mai are voie nimeni să mai apară pe piaţă. Ideea o am în cap de mai mult timp şi m-am grăbit să o înregistrez pentru că eram odată la o masă cu nişte bucureşteni şi auzisem că şi ei se gândeau la aşa ceva", explică Dulgheru şi spune că este cam la 2.000 de lei distanţă să-l trimită şi la OSIM.

Afumătură în stil nemţesc

Dulgheru spune că păstrăvul lui este crescut în apă de munte şi de când intră puiet în apă şi iese de la afumătoare totul este 100% natural, fără niciun fel de chimicală. "După mai bine de doi ani de analize de laborator s-a constatat că păstrăvul afumat de Bucovina e natural. A ieşit zero la nitriţi, azot sau radioactivitate", explică omul care a investit în jur de 160.000 de lei până să-şi vadă visul cu ochii - prima afumătură în farfurie.

Peştii de la Vatra Dornei se afumă în stil nemţesc. "Afumătoarea e un model din Germania de acu 100 de ani, are aproximativ 2 metri lungime şi 2 lăţime şi e construită din piatră şi cărămidă. Am luat ideea de la un prieten", spune sufletul afacerii cu păstrăv afumat de Bucuvina.

Aşezaţi în rânduri pe patru grătare etajate, peştii intră în bătaia fumului. Mai întâi, vreo trei ore sunt încălziţi la o temperatură constantă, iar apoi se afumă între trei şi ş