România are termen până în vară să se alinieze Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea numărului de donatori de organe şi modernizarea sistemelor de transplant. Sursa: REUTERS
Zeci de mii de vieţi sunt salvate anual în Europa graţie transplantului de organe, în timp ce 5.500 de bolnavi mor anual pe lista de aşteptare. În prezent, în Europa, 56.000 de pacienţi aşteaptă un transplant.
În România, peste 2.000 de persoane se înscriu anual pe liste de aşteptare, însă puţin peste 10% din cazuri fac transplantul. Şansele unui bolnav nu sunt aceleaşi în toate ţările Uniunii Europene: dacă în Spania există 33,8 donatori la un milion de locuitori, în România există un singur donator la un milion de locuitori.
Pe de altă parte, donarea de organe e încă un subiect tabu pentru români. Doar 31% sunt dispuşi să-şi doneze organele (sub media europeană de 55%) şi 34% pe cele ale rudelor aflate în moarte cerebrală (sub media europeană de 53%), potrivit ultimului Eurobarometru efectuat la cererea Comisiei Europene.
Mediatizare, coordonatori şi buget mai mare
Crearea unei culturi a actului donării de organe, infrastructură adecvată, legislaţie şi coordonatori specializaţi sunt prevederile unei directive adoptate în iunie 2010 în Parlamentul European, completată de un Plan de Acţiune (2009-2015). Măsurile urmăresc reducerea discrepanţei majore între "oferta" de organe şi nevoia reală în întreaga Uniune Europeană.
Specialiştii de la Agenţia Naţională de Transplant (ANT) au trasat deja trei direcţii de lucru: crearea unei culturi a actului de donare în rândul populaţiei, dar şi a medicilor, creşterea numărului de coordonatori de transplant intraspitaliceşti, dar şi rambursarea mai rapidă a fondurilor pe care spitalele le consumă cu declararea donatorilor în moarte cerebrală. Măsurile au fost lăudate în Comisia Eur