Creşterea tuturor salariilor cu 15% adânceşte ecartul dintre cel mai mic şi cel mai mare venit de bugetar şi amână aplicarea grilelor convenite cu FMI, susţin sindicatele. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Executivul riscă să rateze "ţinta 2015", propusă pentru aplicarea efectivă a coeficienţilor ideali de salarizare a bugetarilor, aşa cum au fost stabiliţi în Legea-cadru de salarizare unitară. Aceasta pre vede ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu încasat la stat să fie de 1 la 15.
Aşa avertizează sindicatele, care susţin că de vină este decizia executivului de a majora toate salariile bugetarilor (cele reduse cu 25%), cu acelaşi procent de 15%, indiferent de valoarea lor. În prezent, în medie, raportul dintre cel mai mic şi cel mai consistent salariu al unui angajat la stat este de 1 la 30. Asta, în condiţiile în care Legea-cadru de salarizare prevede ca acest raport să se înjumătăţească.
Salarii calculate "politic"
"Această aşa-zisă majorare este o decizie politică, luată la nivelul coaliţiei şi guvernului, nu una a specialiştilor", consideră preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Acesta, ca şi alţi lideri sindicali, s-a declarat nemulţumit de modul în care s-a stabilit forma finală a Legii-cadru de salarizare, ca şi aceea a Legii privind lefuririle bugetarilor în 2011.
"Din păcate, majorarea unitară cu 15% măreşte ecartul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat şi prelungeşte astfel perioada de timp până când va fi pusă în aplicare Legeacadru de salarizare unitară a bugetarilor. Cei care au salarii foarte mari vor a vea salarii şi mai mari, beneficiind de o creştere substanţială, în timp ce angajaţii cu salarii mici vor primi o creştere mult mai mică", explică liderul sindical efectele majorării.
Pe de altă parte, ministrul muncii, Ioan Botiş, a ară
