Muzeul Naţional de Artă Contemporană a organizat, pe 25 noiembrie 2010, un (nou) eveniment deosebit:Anturaju’ şi alte întîmplări, proiect realizat de Călin Dan, între 2005 – 2007 (şi susţinut de AtelierRijksbouwmeester, Olanda), în colaborare cu deţinuţii Penitenciarului Colibaşi. Este vorba despre o instalaţie video bazată pe un material documentar rezultat din editarea a aproximativ 60 de ore de conversaţii cu deţinuţii, precum şi a două etape precedente ale acestui proiect. Acestea sînt: Carne, spectacolul de teatru despre percepţia socială a delincvenţilor în România modernă, conceput®izat de către artist, interpretat de un grup de deţinuţi pe scena Teatrului Odeon, şiAripi pentru cîini, un video experimental despre capcanele comunicării şi despre felul în care percepem, azi, teme generale precum responsabilitatea, crima, destinul, pedeapsa. Vernisajul a fost precedat de o discuţie la care au luat parte: Jean Boumans, Mariana Celac, Dana Cenuşă, Călin Dan, Arno van Roosmalen, Bruno Ştefan. Expoziţia (video), curatoriată de Raluca Velisar, poate fi vizionată pînă pe 31 ianuarie 2010. Proiectul a fost realizat cu sprijinul: Mondrian Foundation, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, The Netherlands Foundation for Visual Arts, Design and Architecture, Penitenciarul Colibaşi. Un astfel de proiect incită întotdeauna deoarece întruneşte o sumă de elemente la care omul răspunde prin însăşi natura sa. Avem, pe de o parte, un (fel de) reality show, pe de alta, un preview asupra unei lumi despre care ştim că există, dar pe care, în cele mai multe rînduri, o cunoaştem doar prin intermediul medierii. Nu în ultimul rînd este vorba despre artă, rezultat al concepţiei şi fanteziei. Ideea de a „lucra“ cu deţinuţi într-un proiect cultural nu este nouă. Mă gîndesc, pentru a da un minimum de exemple, la filmul românesc regizat de Florin Şerban (lansat în 2010), Eu cînd vre