Urgenţele cardiovasculare
În perioada sărbătorilor, creşte foarte mult şi numărul urgenţelor cardiovasculare: infarct miocardic, pusee de hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, precipitarea unei insuficienţe cardiace, accident vascular cerebral. La acestea contribuie stresul, oboseala, dar mai ales abaterile de la dietă, excesul de alimentele bogate în grăsimi şi sare. Astfel, excesul de sare (în preparatele de sărbători: mezeluri, tocături, afumături, murături, conserve, brânzeturi, produse de patiserie etc.) determină o retenţie de apă şi creşte astfel efortul cardiac.
De asemenea, mesele copioase necesită o digestie laborioasă, prelungită şi, implicit, un flux sporit de sânge, ceea ce solicită inima şi, în acelaşi timp, o privează temporar de aportul sanguin obişnuit. Grăsimile alimentare cresc rapid (în câteva ore, zile) nivelul de colesterol şi trigliceride din sânge, cu periculoase consecinţe asupra pereţilor arteriali şi asupra stabilităţii plăcii ateromatoase. Alcoolul în exces are şi un important efect toxic la nivelul muşchiului cardiac, mai ales asupra atriilor (camerele superioare ale inimii), producând astfel fibrilaţia atrială, o tulburare de ritm cu frecvenţă mare, în care anomalia de contracţie a atriilor determină formarea de cheaguri de sânge, care se pot mobiliza şi bloca artere la distanţă.
Temporizarea
Din păcate, o problemă majoră este temporizarea prezentării bolnavului la medic („poate trece până dimineaţă” sau „să vedem după sărbători”), ceea ce întunecă prognosticul bolii. O altă
problemă este o posibilă confuzie, din păcate, destul de frecventă, a unui infarct cu o indigestie sau cu un reflux gastro-esofagian, deoarece există şi localizări ale infarctului sau forme clinice care mimează simptome digestive, uneori în lipsa durerii caracteristice. De aceea, dacă tulburările persistă, c
