Oserie de mici comunităţi păstrează tradiţii ale căror rădăcini datează din vremurile precreştine.

Tradiţiile uitate ale Transilvaniei mai supravieţuiesc într-o serie de comunităţi izolate. Printre acestea se numără Mărişelul, acolo unde, an de an, este păstrată tradiţia Junilor. În Mărişel, tinerii neînsuraţi se adună în două cete, conduse de un stareţ. Acesta este, de obicei, un bărbat mai în vârstă, căsătorit, care are rolul de a-i iniţia pe juni în tainele colindatului. "Este un obicei foarte frumos această tradiţie a Junilor, este ceva specific acestei zone", spune proprietarul pensiunii Popasul Iancului din Mărişel, Viorel Pleşa, cel care îi ospătează, an de an, pe tinerii porniţi să colinde. Aceştia îşi încep periplul din curtea bisericii, imediat după slujbă. Junii angajează lăutari, alături de care merg pe la toate gospodăriile din sat, ca să le ureze oamenilor prosperitate. Tinerii petrec mai ales în casele în care sunt fete de măritat, unde cântă şi joacă.

Triplă semnificaţie

Etnologii spun că această tradiţie are un triplu rol. În primul rând, ea are un rol de trecere. Este vorba de trecerea în noul an, dar şi de trecerea de către tinerii Juni a pragului către maturitate. Apoi, tradiţia are un rol purificator, pentru că, prin jocurile şi cântecele lor, în vechime, junii "alungau spiritele rele", după cum spun bătrânii din Mărişel. În al treilea rând, prin urările pe care le fac tinerelor fete, această tradiţie îndepli¬neşte şi rolul unui ritual de fertilitate. Tinerii Juni nu dorm, ci doar mănâncă şi beau, serviţi de către gospodarii pe care îi colindă, până când nu vizitează toate gospodăriile din sat. Iar pentru că Mărişelul are casele răspândite pe o suprafaţă mai mare decât cea a Bucureştiului, colindul Junilor poate dura câte patru zile.

Junii din Sibiu

Tradiţia Junilor era întâlnită şi în zona Sibiului. De acolo îşi tra