Foto: Thinkstock Îşi mai aminteşte cineva toate neplăcerile pe care le suportam în urmă cu câteva luni din cauza temperaturilor excesive ale verii? Probabil acum ne-am dori câteva grade în plus în termometre. Şi asta pentru că, în loc să rămână anotimpul idilic, de tihnă, însufleţit de obiceiuri şi sărbători, iarna se transformă într-o perioadă dificilă, care impune măsuri speciale de îngrijire, devenind chiar periculoasă pentru unele persoane: copii, vârstnici, gravide, bolnavi cu afecţiuni cronice.
Temperaturile scăzute din timpul iernii produc anumite modificări în corpul nostru, care reacţionează prin mecanisme adaptative. Bolnavii cu afecţiuni cardio-vasculare trebuie să fie cu deosebire atenţi. Morbiditatea şi mortalitatea prin aceste maladii ating cote maxime în timpul iernii. Astfel, s-a observat că, la fiecare scădere a temperaturii cu un grad Celsius, riscul de infarct creşte cu 2%. Cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială se înmulţesc, se agravează sau se complică în această perioadă.
Frigul produce vasoconstricţie (micşorarea diametrului arterial), creşte vâscozitatea sângelui şi generează un proces inflamator în organism. Inima este forţată să depună un efort mai mare, confruntându-se cu o reducere a propriului aport de sânge prin arterele coronare. Şi bolnavii cu afecţiuni pulmonare sunt în pericol. Frigul determină bronhospasm (îngustarea reflexă a căilor respiratorii), îngroşarea secreţiilor din căile respiratorii, vasoconstricţie locală. La bolnavii cu BPOC (bronhopneumopatie obstructivăcronică) tusea şi dispneea se intensifică. De asemenea, frigul acţionează ca un factor declanşator al crizelor de astm bronşic. Toţi aceşti bolnavi trebuie să evite să inspire direct aerul rece şi trebuie să îşi administreze preventiv un bronhodilatator cu 20-30 de minute înainte de a ieşi d
