De-a lungul timpului, superstiţiile şi credinţele s-au înrădăcinat, ajungând să ocupe un loc important în preajma sărbătorilor. Astfel, vom aminti câteva dintre credinţele pe care oamenii le iau în seamă în preajma sărbătorii Crăciunului.

Se spune că cei care se nasc în ziua Naşterii Domnului vor duce o viaţă liniştită şi plină de belşug. Cei care vor să aibă parte de multă dragoste trebuie să se sărute în noaptea de Crăciun sub crenguţe de vâsc. În noaptea de Crăciun, înainte de miezul nopţii, o femeie tânără trebuie să măture pragul casei de trei ori pentru că, se consideră, că îndepărtează relele.

Fetele nemăritate care vor să-şi viseze ursitul, în noaptea de Crăciun trebuie să-şi pună sub pernă o căpăţână de usturoi şi un pieptene. În Ajunul Crăciunului, în Bucovina, oamenii lasă pe masă un colac şi un pahar cu apă pentru că se spune, că în această noapte, sufletele răposaţilor umblă pe la casele lor, vor gusta din colac şi îşi vor astâmpăra setea cu apă.

În unele părţi există datina tăierii porcului în ziua de Crăciun, când gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc, cu ceapă şi slănină, cu care îi ospătează pe primii străini care le trec pragul casei. Această mâncare se numeşte „pomana porcului”. În seara de Ajun rachiul nu trebuie pus primul pe masă, pentru că, se consideră, că în această seară bucatele au întâietate şi nu rachiul.

Dacă în postul Crăciunului visezi grâu verde atunci anul care va veni va fi roditor. Pomii vor fi roditori dacă în Ajunul Crăciunului sunt legaţi cu paie. Bradul de Crăciun este altfel ornamentat în zona Codru, din Maramureş, unde tradiţiile sunt la loc de cinste. Aici bradul este împodobit cu cercuri din nuiele de salcie sau cercuri din sârmă, imbrăcate cu hârtie colorată, peste care sunt trecute sfori din aţă de fuior pe care sunt înşirate boabe de fasole albă.

Acestea simbolizează „curăţi