Depindem de ploi şi soare, de exporturi, de atragerea fondurilor europene şi de reducerea cheltuielilor bugetare. Nu ne putem baza pe prognozele FMI, care au mai fost contrazise de realitate. Sursa: VLAD STĂNESCUSursa: AGERPRES

1 /.

Majoritatea instituţiilor care au anunţat prognoze de creştere economică a României în 2011 converg către o medie de 1,5%. Este şi cel mai "comod" nivel, deoarece a fost anunţat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de Comisia Europeană (CE). Această prognoză ar însemna ieşirea României din recesiune, însă depinde de mulţi factori, printre care cei mai incerţi sunt ce se va întâmpla cu economiile europene, absorbţia fondurilor UE şi ce roade vor da pământurile ţării în acest an.

În prezent, România se află la coada UE la capitolul creştere economică, alături de Grecia. În timp ce cea mai mare parte a statelor membre UE au sărbătorit o creştere economică în al treilea trimestru din 2010, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, România avea o scădere economică de 2,3%, iar Grecia de 4,5%.

Prognozele internaţionale, nerealiste

Prognozele FMI şi ale CE din ultimii doi ani s-au dovedit false. Instituţiile internaţionale au pus acest lucru pe seama condiţiilor de criză, care au deteriorat rapid situaţia economică. Atât estimările instituţiilor financiare internaţionale din 2008 pentru anul următor, cât şi cele din 2009 prezentau o economie românească în creştere, lucru care nu s-a întâmplat. Până şi prognoza Fondului din aprilie 2010, conform căreia România va avea cea mai mare creştere economică din UE, în 2011, de, 5,4%, a fost retractată şapte luni mai târziu.

Profesorul de economie Daniel Dăianu a explicat, într-un interviu acordat EVZ, că unele prognoze "au subestimat cauzele aterizării forţate: bula speculativă din anii premergători crizei, cu alocare defectuoasă a resursel