În Elveţia, acest mesaj ar fi fost formulat altfel: „adoptă ursul!", în Alpii elveţieni trăind, în prezent, un singur urs brun. În Spania am fi îndemnat iubitorii de natură să adopte unul dintre cei 20 de urşi bruni care au mai supravieţuit în Pirinei.
În România, avem şansa de a găzdui nu mai puţin de 6000 de urşi, cea mai mare populaţie din Uniunea Europeană. Comparat cu cele 14.000 de exemplare care mai trăiesc pe continent (exceptând Rusia), numărul poate părea fabulos, dar, în contextul declinului alarmant al speciei din ultimele secole, el ridică semne de îngrijorare.
WWF, una dintre cele mai importante organizaţii de conservare a naturii din lume,şi-a propus să evite momentul în care urşii bruni ar putea fi număraţi pe degete şi în România. Organizaţia a lansat, recent, „Adoptă un urs!", prima campanie online de strângere de fonduri derulată de organizaţie în România.
Instrumentul principal al campaniei este website-ul interactiv www.adoptaunurs.ro unde, în trei paşi simpli, se poate adopta simbolic un urs.
De ce au nevoie urşii bruni să fie „adoptaţi"? Pentru că se află în pericol şi asta nu doar din cauza vânătorii, ci mai ales pentru că Munţii Carpaţi, cei mai bogaţi în biodiversitate din întreaga Uniune Europeană, nu mai sunt o casă bună şi primitoare pentru animalele sălbatice, aşa cum erau până acum câteva zeci de ani.
În România, ne aflăm în plin proces de asfaltare a munţilor, de construcţie de autostrăzi care nu ţin cont de prezenţa animalelor şi nu includ pasaje de trecere, aşa cum impune legea. Se construiesc pârtii şi staţiuni de ski în arii naturale protejate, drumuri în zone de protecţie integrală şi se extind oraşe, cu zone rezidenţiale care străpung pădurile.
Prin iniţiativele derulate în România WWF, „se luptă" cu această dezvoltare haotică, cu proiectele care nu ţin cont de impactul negativ asupra naturii să
