Când vine vorba de Schengen, nu numai România şi Bulgaria dau bătăi de cap oficialilor europeni, ci şi Grecia. „Grecia ar trebui să aibă decenţa de a părăsi cât mai repede spaţiul Schengen, dacă nu vrea sau nu este în stare să-şi păzească graniţele", a declarat cotidianului „Rheinische Post" Günter Krings, vicepreşedinte al fracţiunii CDU din Bundestag. Iar UE nu trebuie să mai accepte modul în care „Atena calcă în picioare procedurile" europene, a mai afirmat Krings.

Declaraţiile sale survin după ce ministrul de Interne, Thomas de Maizière, a anunţat că Berlinul nu va mai trimite înapoi, timp de un an, imigranţii ilegali ce intră în UE prin Grecia şi ajung în Germania. O decizie similară au luat şi Marea Britanie, Suedia şi Norvegia. „Măsura se aplică timp de un an, deoarece Ministerul de Interne consideră că Atena va putea să îmbunătăţească substanţial condiţiile din centrele pentru imigranţi ilegali în această perioadă", a explicat un purtător de cuvânt al instituţiei.

România: lăudată, dar respinsă

În 2010, aproape trei sferturi dintre cei 40.000 de solicitaţi de azil au intrat în Europa traversând graniţa dintre Turcia şi Grecia. Guvernul de la Atena a fost criticat dur în ultimul timp pentru condiţiile din centrele în care sunt cazaţi solicitanţii şi incapacitatea de a face faţă valului de imigranţi dinspre Turcia. Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, a reafirmat, după prima zi a reuniunii informale a miniştrilor de Interne şi Justiţie de la Gödöllö, Ungaria, opoziţia Germaniei faţă de aderarea României şi Bulgaria la spaţiul Schengen în luna martie. „Cele două guverne au depus eforturi mari pentru a îndeplini criteriile tehnice de aderare la Schengen. Acest lucru merită lăudat", a declarat Thomas de Maizière, adăugând că pe de altă parte încă există „corupţie, precum şi carenţe şi critici la adresa sistemului judiciar". Motive pe