Problema de fond este lipsa de reformă a CSM, neîndeplinirea misiunii, în ultimă instanţă. Ce aveţi de gând să faceţi pentru reformarea CSM?

În primul rând, aici au fost ridicate probleme în sectorul integrităţii, de aici lipsa de încredere în ce priveşte reforma, atât cât revine în sarcina CSM. Pentru că degeaba vrei să faci reformă dacă se pun probleme de integritate a unor membri ai CSM. De aici cred că trebuie pornit şi poate construit pe o integritate asumată. Parte dintre membrii noi au adoptat o declaraţie de integritate constând în câteva obligaţii autoasumate. Iată că, nu mai departe de această săptămână, am hotărât, chiar în unanimitate, adoptarea pentru membrii CSM a unui cod etic în cel mai scurt timp.

Da, dar numai parte, cum aţi spus, pentru că membrii vechi ai CSM nu şi-au asumat această declaraţie de integritate.

Eu nu doresc să comentez, pentru că s-a discutat pe adoptarea unui cod etic. Ce pot să spun este că, într-adevăr, avem de-a face cu o lipsă de credibilitate a CSM, care va fi greu de gestionat. Recâştigarea sau câştigarea credibilităţii CSM nu se poate face decât prin decizii esenţiale acolo unde au fost probleme. Chiar şi în mecanismul de cooperare şi verificare trebuie să lucrăm efectiv, nu să arătăm că lucrăm. Ce vreau să spun este că membrii CSM trebuie să devină mai responsabili, iar activitatea lor şi a instituţiei mai bine cunoscută atât de către magistraţi, cât şi de publicul larg.

Voci din spaţiul public, mă refer la Monica Macovei, de exemplu, spun că ar trebui să se renunţe chiar la această instituţie a CSM, din motivele discutate mai devreme.

Mi se pare o opinie radicală. Suntem, iată, la un nou început, cred că am dovedit deja că avem determinarea de a merge pe o cale bună, spun eu, şi cred că mai trebuie să reflectăm atunci când spunem în spaţiul public că o autoritate sau alta ar trebui desfiinţată