Finlanda, care nu vrea o aderare „prematură“ a României la Schengen, urmăreşte deznodământul în cazul arestărilor de la Vama Siret. Importante sunt condamnările. Ministrul finlandez al Afacerilor Europene şi al Migraţiei, Astrid Thors, a fost extrem de interesată de soarta rromilor. Pentru documentare a vizitat o şcoală din Ferentari.
Întrebată ce semnal dă România în cadrul eforturilor de aderare la Schengen, prin operaţiunea de arestare a poliţiştilor de frontieră şi vameşilor de la Siret, Astrid Thors a dat de înţeles că acţiunea în sine este lăudabilă, dar că aşteaptă rezultate concrete, în acest caz, însemnând condamnări.
Reţinerea celor 64, cei mai mulţi poliţişti de frontieră, a declarat oficialul finlandez, „arată că, în România, există resortul necesar în lupta împotriva corupţiei. Suntem interesaţi de relatările despre ce se va întâmpla, de cum va decurge urmărirea penală, dacă vinovaţii vor fi şi condamnaţi", a declarat ministrul finlandez al Afacerilor Europene. Oficialul a evitat cu diplomaţie să dea un răspuns la întrebarea dacă România şi Bulgaria vor adera anul acesta la Schengen spunând că „rolul nostru, în calitate de politicieni, nu este să facem previziuni".
Astrid Thors a explicat că Helsinki susţine aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, fără a da însă un termen de aderare.
„Acum, modul în care chestiunea Schengen este dusă mai departe se află în mâinile preşedinţiei ungare a UE", a explicat oficialul finlandez amintind că întreg procesul (n.r. - inclusiv aderarea României) depinde de modul în care va decurge reevaluarea pentru Schengen a Bulgariei.
În urmă cu mai puţin de o lună, ministrul Thors declara că Finlanda se opune unei aderări „premature" a României şi Bulgariei la Schengen, explicând că cele două mai au multe de făcut în lupta anticorupţie. Ieri, la Bucureşti, oficialul finlandez a de
