PSD, PNL şi PC au pus bazele "Uniunii Social-Liberale" (USL), cea de-a treia mare uniune politică din ultimii 20 de după Convenţia Democrată şi Alianţa PNL-PD. Înţelegerea a fost semnată pentru un interval de 10 ani - o perioadă neîntâlnit de lungă până la acest moment. Principalele două formaţiuni ale opoziţiei - PNL şi PSD - au împreună în sondaje peste 50% din opţiunile de vot.

Cele trei formaţiuni vor merge atât în alegerile locale, cât şi în cele legislative pe liste comune.

PSD şi PNL au convenit să-şi împartă jumătate-jumătate locurile pentru toate poziţiile elective, urmând ca liberalii să cedeze din cota lor o parte din aceste poziţii PC. În alegerile locale pentru şefia consiliilor judeţene, PSD va avea candidaţi în 21 de judeţe, iar PNL şi PC în 20, la fel ca şi pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ. De asemenea, PSD va avea candidaţi în jumătate dintre cele 471 de colegii uninominale (sunt atâtea colegii cât numărul parlamentarilor), iar PNL va ceda 21 dintre poziţiile care le revin conservatorilor.

Nu este limpede, deocamdată, care va fi sigla sub care vor intra în alegeri cele două mari partide, liberalii şi social-democraţii, secondaţi de PC. Dacă vor stabili un simbol, altul decât cel al partidelor lor, ar fi pentru prima dată când PSD ar renunţa la cei trei trandafiri.

Nu este, de asemenea, limpede care va fi programul economic a acestei structuri, în condiţiile în care el nu a fost pus la punct, deocamdată.

PSD este cotat în sondajele de opinie cu o încredere care evoluează în intervalul 30-40% din intenţiile de vot. PNL evoluează în intervalul 20-30%.

Scenariile din trecut se repetă, dar acum protagoniştii sunt alţii. Coaliţiile din trecut care au avut şi succes s-au îndreptat împotriva PSD, fie că anii au fost 1996 sau 2004. Acum ţinta este PDL, partid despre care protagoniştii susţin că trebuie înlăt