E posibil ca în buzunarul unei fiinţe reale să se ascundă, citez, "un briceag rupt, un ac de undiţă înfipt într-o plută, o bucată de sfoară murdară, un dinte de câine şi câteva chei care nu se potriveau la nimic"?

Prietenul proprietarului acestei inestimabile posesiuni avea în buzunare "un nasture de alamă, o insignă mică de metal pe care scria «La Olandez se mănâncă grozav », patru sau cinci beţe de chibrituri fără măciulie şi o bucăţică de tutun de mestecat."

Sunt două mici fragmente dintr-o carte pe care o iubesc atât de tare, încât într-o vreme o cumpăram numai ca să o dăruiesc prietenilor şi pe care o citesc aproape an de an, "Tortilla Flat", de John Steinbeck, reeditată de RAO. Cred în această poveste populată de cheflii mistici, râd la fiecare lectură, redescopăr o atitudine vitală, de care corectitudinea politică şi aseptizarea continuă a relaţiilor ne îndepărtează nemilos. În această direcţie, m-a impresionat plăcut un interviu cu o trupă de rock foarte tare în anii ’80, Motley Crue, ai cărei componenţi, dedaţi la toate viciile posibile şi vestiţi pentru petrecerile lor monstru, râdeau de rockerii contemporani, a căror maximă excentricitate şi bestialitate este să bea o bere light. Oarecum în aceeaşi ordine de idei, am citit pe croll-ul unei televiziuni un mesaj care conţinea sintagma halucinantă: Prevederile Bibliei. Parcă auzi un fluier şi vezi un patrafir care se apropie agitând un borderou cu amenzi pentru depăşirea normelor spirituale în vigoare. O carte precum cea pomenită mai sus te poate ajuta să treci peste toate ispitele isteriei, peste toate apocalipsele implicării în cauze care-ţi umflă gâtul ca la cobre atunci când vorbeşti de pace. O poveste despre prieteni aflaţi la marginea societăţii, care beau vin şi îşi încălzesc degetele la soare discutând prostii în timp ce trăiesc o viaţă simplă şi savuroasă, poate fi aşezată ca un para