Scindarea Sudanului - în Sudanul de Sud şi Sudanul de Nord - decisă, recent, în baza unui referendum, ar putea aduce ţării noastre un prejudiciu de 170 milioane de dolari.
Sudanul reprezintă pentru ţara noastră al doilea debitor, după Irak, în privinţa datoriilor istorice pe care le avem de recuperat din activităţile de export şi alte acţiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989.
Datele Ministerului Finanţelor Publice (MFP), remise la solicitarea redacţiei, arată că Sudanul ne datorează, la 31 decembrie 2010, 169.858.286,14 dolari şi alte 881.325 lire sterline.
Datoria Sudanului reprezintă, în procente, circa 14% din stocul total de creanţe externe (în dolari) pe care îl avem de recuperat din relaţiile comerciale derulate în perioada comunistă, în valoare totală de circa 1,25 miliarde dolari. Ţara noastră mai are de recuperat alte 1,23 miliarde ruble transferabile de la Cuba.
Divizarea Sudanului debitor, în două state distincte, aduce în prim-plan o nouă problemă: care dintre cele două state "gemene" va recunoaşte creanţa externă datorată ţării noastre şi cu care dintre acestea vor reuşi autorităţile noastre să găsească o punte de dialog.
Situaţia pare deosebit de complicată în contextul în care autorităţile noastre nu au reuşit, până în prezent, să ajungă la un consens cu un singur Sudan.
Reprezentaţii MFP ne-au declarat că recuperarea creanţelor de la Sudan a fost îngreunată atât din cauza dificultăţilor majore de ordin economic, financiar şi valutar cu care se confruntă statul african, cât şi din pricina faptului că Sudanul intră în categoria "ţărilor afectate de conflicte" şi a "ţărilor post-conflicte".
Întrebat de ziarul "BURSA" cum ar trebui să procedeze autorităţile noastre în această conjunctură, senatorul PDL Iulian Urban, expert în recuperarea creanţelor, ne-a declarat: "Autorităţile vor trebui să încea
