"Băi, fraţilor! Cum aţi aflat? La trei şi jumătate noaptea amdecis să plec în ţară şi mi-am luat biletul. Nu ştia nimeni că vinîn ţară!". Până şi Mircea Lucescu mai poate fi surprinscâteodată...
Aeroportul Ciampino, Roma. Mircea Lucescu se strecoară spre cursade Bucureşti, având în mână o ediţie a Gazzetei dello Sport. Maiare câteva minute pînă la îmbarcare, timp destul să savurezelaudele "macaronarilor", care se întrec în elogii la adresatehnicianului, la nici 12 ore de la victoria echipei sale pe"Olimpico", scor 3-2, în prima manşă a optimilor Ligii Campionilor.Prezenţa lui "Il Luce" atrage privirile trecătorilor ca un magnet.Oamenii îl recunosc cu uşurinţă pe cel mai titrat antrenor român,dar nimeni nu îndrăzneşte să-l abordeze, parcă din prea multrespect. Cei mai curajoşi îl salută discret, cu zâmbetul pe buze,în timp ce alţii pun în grabă mâna pe telefon şi sună în ţară sădea de veste: "Vine nea Mircea Lucescu!"
A plecatcu Americanu'
Două televiziuni şi ProSport îl aşteaptă pe "Il Luce" la aeroportulBăneasa, acolo unde aterizează cursele low-cost. "Probabilcă s-a decis târziu şi nu a mai găsit bilete decât la Wizz. Dacăsuna la Ahmetov, îi trimitea un avion privat, că doar a făcut unrezultat mare", sună o explicaţie, oarecum plauzibilă. NeaMircea dă cu ochii de presă şi se codeşte să iasă din aeroport, maiales că nu zăreşte BMW-ul care trebuia să-l aştepte, iar astaînseamnă vorbă multă. Iar el nu prea obişnuieşte să dea verdicte lajumătate de drum. Acceptă totuşi o discuţie de câteva minute,asistat de fauna pestriţă de la Băneasa, clienţi obişnuiţi aicurselor low-cost. Nea Mircea e rezervat, atât timp cât mai e unmeci. Răspunde la cinci-şase întrebări, după care pleacă brusc,când BMW-ul trage alături. "Hai, că a venitAmericanu'!".
21deRON este taxa pe care călătorii trebuie să o achitedacă doresc un loc cu spaţiu s
